compromițător

Romanian

Etymology

From compromite +‎ -ător.

Adjective

compromițător m or n (feminine singular compromițătoare, masculine plural compromițători, feminine and neuter plural compromițătoare)

1. compromising

Declension

Declension of compromițător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	compromițător		compromițătoare	compromițători	compromițătoare
	definite	compromițătorul		compromițătoarea	compromițătorii	compromițătoarele
genitive/ dative	indefinite	compromițător		compromițătoare	compromițători	compromițătoare
	definite	compromițătorului		compromițătoarei	compromițătorilor	compromițătoarelor