conținut

Romanian

Etymology

From conține (“to contain”).

Pronunciation

• IPA^(key): /kon.t͡siˈnut/

Noun

conținut n (plural conținuturi)

1. content

Declension

Declension of conținut

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) conținut	conținutul	(niște) conținuturi	conținuturile
genitive/dative	(unui) conținut	conținutului	(unor) conținuturi	conținuturilor
vocative	conținutule		conținuturilor

Verb

conținut

1. past participle of conține

Further reading

• conținut in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)