conciliație
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French conciliation. By surface analysis, concilia + -ție.
Noun
editconciliație f (plural conciliații)
Declension
editDeclension of conciliație
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) conciliație | conciliația | (niște) conciliații | conciliațiile |
genitive/dative | (unei) conciliații | conciliației | (unor) conciliații | conciliațiilor |
vocative | conciliație, conciliațio | conciliațiilor |