condescendență

Romanian

Etymology

Borrowed from French condescendance.

Noun

condescendență f (uncountable)

1. condescension

Declension

Declension of condescendență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) condescendență	condescendența	(niște) condescendențe	condescendențele
genitive/dative	(unei) condescendențe	condescendenței	(unor) condescendențe	condescendențelor
vocative	condescendență, condescendențo		condescendențelor

Related terms

• condescendent