confabulație
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French confabulation.
Noun edit
confabulație f (uncountable)
Declension edit
Declension of confabulație
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) confabulație | confabulația | (niște) confabulații | confabulațiile |
| genitive/dative | (unei) confabulații | confabulației | (unor) confabulații | confabulațiilor |
| vocative | confabulație, confabulațio | confabulațiilor | ||