conjurație

Romanian

Etymology

Borrowed from French conjuration. Equivalent to conjura +‎ -ție.

Noun

conjurație f (plural conjurații)

1. conjuration

Declension

Declension of conjurație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) conjurație	conjurația	(niște) conjurații	conjurațiile
genitive/dative	(unei) conjurații	conjurației	(unor) conjurații	conjurațiilor
vocative	conjurație, conjurațio		conjurațiilor