conjurat

Romanian

Etymology

Borrowed from French conjuré.

Noun

conjurat m (plural conjurați)

1. conspirator

Declension

Declension of conjurat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) conjurat	conjuratul	(niște) conjurați	conjurații
genitive/dative	(unui) conjurat	conjuratului	(unor) conjurați	conjuraților
vocative	conjuratule		conjuraților