conurbație

Romanian

Etymology

Borrowed from French conurbation.

Noun

conurbație f (uncountable)

1. conurbation

Declension

Declension of conurbație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) conurbație	conurbația	(niște) conurbații	conurbațiile
genitive/dative	(unei) conurbații	conurbației	(unor) conurbații	conurbațiilor
vocative	conurbație, conurbațio		conurbațiilor