convertitor

Latin

Verb

convertitor

1. second/third-person singular future passive imperative of convertō

Romanian

Etymology

From converti +‎ -itor.

Adjective

convertitor m or n (feminine singular convertitoare, masculine plural convertitori, feminine and neuter plural convertitoare)

1. converting

Declension

Declension of convertitor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	convertitor		convertitoare	convertitori	convertitoare
	definite	convertitorul		convertitoarea	convertitorii	convertitoarele
genitive/ dative	indefinite	convertitor		convertitoare	convertitori	convertitoare
	definite	convertitorului		convertitoarei	convertitorilor	convertitoarelor

References

• convertitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN