convoluție

Romanian

Etymology

Borrowed from French convolution.

Noun

convoluție f (plural convoluții)

1. convolution

Declension

Declension of convoluție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) convoluție	convoluția	(niște) convoluții	convoluțiile
genitive/dative	(unei) convoluții	convoluției	(unor) convoluții	convoluțiilor
vocative	convoluție, convoluțio		convoluțiilor