copertă

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian coperta.

Noun

copertă f (plural coperte)

1. cover

Declension

Declension of copertă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) copertă	coperta	(niște) coperte	copertele
genitive/dative	(unei) coperte	copertei	(unor) coperte	copertelor
vocative	copertă, coperto		copertelor