coprolit

Romanian

Etymology

Borrowed from French coprolithe.

Noun

coprolit m (plural coproliți)

1. coprolite

Declension

Declension of coprolit

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) coprolit	coprolitul	(niște) coproliți	coproliții
genitive/dative	(unui) coprolit	coprolitului	(unor) coproliți	coproliților
vocative	coprolitule		coproliților