coribant

Romanian

Etymology

Borrowed from French corybante.

Noun

coribant m (plural coribanți)

1. Korybant

Declension

Declension of coribant

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) coribant	coribantul	(niște) coribanți	coribanții
genitive/dative	(unui) coribant	coribantului	(unor) coribanți	coribanților
vocative	coribantule		coribanților

References

• coribant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN