coteicuță

Romanian

Etymology

From coteică +‎ -uță.

Noun

coteicuță f (plural coteicuțe)

1. diminutive of coteică

Declension

Declension of coteicuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) coteicuță	coteicuța	(niște) coteicuțe	coteicuțele
genitive/dative	(unei) coteicuțe	coteicuței	(unor) coteicuțe	coteicuțelor
vocative	coteicuță, coteicuțo		coteicuțelor