cotorobușcă

Romanian

Etymology

From cotor +‎ buși +‎ -că.

Noun

cotorobușcă f (plural cotorobuște)

1. white wagtail (Motacilla alba)

Declension

Declension of cotorobușcă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cotorobușcă	cotorobușca	(niște) cotorobuște	cotorobuștele
genitive/dative	(unei) cotorobuște	cotorobuștei	(unor) cotorobuște	cotorobuștelor
vocative	cotorobușcă, cotorobușco		cotorobuștelor

References

• cotorobușcă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN