cotreață

Romanian

Etymology

From cotră +‎ -eață.

Noun

cotreață f (plural cotrețe)

1. diminutive of cotră

Declension

Declension of cotreață

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cotreață	cotreața	(niște) cotrețe	cotrețele
genitive/dative	(unei) cotrețe	cotreței	(unor) cotrețe	cotrețelor
vocative	cotreață, cotreațo		cotrețelor

References

• cotreață in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN