covrigi

Romanian

Etymology 1

Pronunciation

• IPA^(key): /koˈvridʒʲ/

Noun

covrigi

1. plural of covrig

Etymology 2

From covrig.

Verb

a covrigi (third-person singular present covrigește, past participle covrigit) 4th conj.

1. to curl up

Conjugation

    conjugation of covrigi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a covrigi
gerund			covrigind
past participle			covrigit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	covrigesc	covrigești	covrigește	covrigim	covrigiți	covrigesc
	imperfect	covrigeam	covrigeai	covrigea	covrigeam	covrigeați	covrigeau
	simple perfect	covrigii	covrigiși	covrigi	covrigirăm	covrigirăți	covrigiră
	pluperfect	covrigisem	covrigiseși	covrigise	covrigiserăm	covrigiserăți	covrigiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să covrigesc	să covrigești	să covrigească	să covrigim	să covrigiți	să covrigească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		covrigește			covrigiți
	negative		nu covrigi			nu covrigiți