covru

Romanian

Etymology

Borrowed from Russian кровъ (krov).

Noun

covru n (plural covruri)

1. burrow

Declension

Declension of covru

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) covru	covruul	(niște) covruri	covrurile
genitive/dative	(unui) covru	covruului	(unor) covruri	covrurilor
vocative	covruule		covrurilor

References

• covru in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN