cronicitate

Romanian

Etymology

Borrowed from French chronicité. Equivalent to cronic +‎ -itate.

Noun

cronicitate f (uncountable)

1. chronicity

Declension

Declension of cronicitate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cronicitate	cronicitatea	(niște) cronicități	cronicitățile
genitive/dative	(unei) cronicități	cronicității	(unor) cronicități	cronicităților
vocative	cronicitate, cronicitateo		cronicităților