cruțare

Romanian

Etymology

From cruța +‎ -re.

Noun

cruțare f (plural cruțări)

1. sparing

Declension

Declension of cruțare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cruțare	cruțarea	(niște) cruțări	cruțările
genitive/dative	(unei) cruțări	cruțării	(unor) cruțări	cruțărilor
vocative	cruțare, cruțareo		cruțărilor