crucișătură

Romanian

Etymology

From încrucișa +‎ -ătură.

Noun

crucișătură f (plural crucișături)

1. (regional) crossing

Declension

Declension of crucișătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) crucișătură	crucișătura	(niște) crucișături	crucișăturile
genitive/dative	(unei) crucișături	crucișăturii	(unor) crucișături	crucișăturilor
vocative	crucișătură, crucișăturo		crucișăturilor