cușmuliță

Romanian

Etymology

From cușmă +‎ -uliță.

Noun

cușmuliță f (plural cușmulițe)

1. diminutive of cușmă

Declension

Declension of cușmuliță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cușmuliță	cușmulița	(niște) cușmulițe	cușmulițele
genitive/dative	(unei) cușmulițe	cușmuliței	(unor) cușmulițe	cușmulițelor
vocative	cușmuliță, cușmulițo		cușmulițelor

References

• cușmuliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN