cucumăr

Romanian

Etymology

Probably from Serbo-Croatian kukùmar, from Venetian cucùmaro, from Latin cucumis, cucumerem.

Pronunciation

• IPA^(key): /ku.kuˈmər/

Noun

cucumăr m (plural cucumări)

1. (regional, Banat) cucumber

   Synonym: castravete

Declension

Declension of cucumăr

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cucumăr	cucumărul	(niște) cucumări	cucumării
genitive/dative	(unui) cucumăr	cucumărului	(unor) cucumări	cucumărilor
vocative	cucumărule		cucumărilor

References

• cucumăr in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)