cuibărit

Romanian

Etymology

Past participle of cuibări.

Adjective

cuibărit m or n (feminine singular cuibărită, masculine plural cuibăriți, feminine and neuter plural cuibărite)

1. nested

Declension

Declension of cuibărit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cuibărit		cuibărită	cuibăriți	cuibărite
	definite	cuibăritul		cuibărita	cuibăriții	cuibăritele
genitive/ dative	indefinite	cuibărit		cuibărite	cuibăriți	cuibărite
	definite	cuibăritului		cuibăritei	cuibăriților	cuibăritelor