culmiță
Romanian
editEtymology
editNoun
editculmiță f (plural culmițe)
- diminutive of culme; small summit
Declension
editDeclension of culmiță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) culmiță | culmița | (niște) culmițe | culmițele |
genitive/dative | (unei) culmițe | culmiței | (unor) culmițe | culmițelor |
vocative | culmiță, culmițo | culmițelor |