dâmburel

Romanian

Etymology

From dâmb +‎ -urel.

Noun

dâmburel n (plural dâmburele)

1. diminutive of dâmb

Declension

Declension of dâmburel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) dâmburel	dâmburelul	(niște) dâmburele	dâmburelele
genitive/dative	(unui) dâmburel	dâmburelului	(unor) dâmburele	dâmburelelor
vocative	dâmburelule		dâmburelelor

References

• dâmburel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN