dăineală

Romanian

Etymology

From dăina +‎ -eală.

Noun

dăineală f (plural dăineli)

1. (dated) perpetuation

Declension

Declension of dăineală

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dăineală	dăineala	(niște) dăinele	dăinelele
genitive/dative	(unei) dăinele	dăinelei	(unor) dăinele	dăinelelor
vocative	dăineală, dăinealo		dăinelelor

References

• dăineală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN