dăltui

Romanian

Etymology

From daltă +‎ -ui.

Verb

a dăltui (third-person singular present dăltuiește, past participle dăltuit) 4th conj.

1. to chisel

Conjugation

    conjugation of dăltui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a dăltui
gerund			dăltuind
past participle			dăltuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dăltuiesc	dăltuiești	dăltuiește	dăltuim	dăltuiți	dăltuiesc
	imperfect	dăltuiam	dăltuiai	dăltuia	dăltuiam	dăltuiați	dăltuiau
	simple perfect	dăltuii	dăltuiși	dăltui	dăltuirăm	dăltuirăți	dăltuiră
	pluperfect	dăltuisem	dăltuiseși	dăltuise	dăltuiserăm	dăltuiserăți	dăltuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dăltuiesc	să dăltuiești	să dăltuiască	să dăltuim	să dăltuiți	să dăltuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dăltuiește			dăltuiți
	negative		nu dăltui			nu dăltuiți