dăscălici

Romanian

Etymology

From dascăl +‎ -ici.

Noun

dăscălici m (plural dăscălici)

1. diminutive of dascăl

Declension

Declension of dăscălici

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) dăscălici	dăscăliciul	(niște) dăscălici	dăscălicii
genitive/dative	(unui) dăscălici	dăscăliciului	(unor) dăscălici	dăscălicilor
vocative	dăscăliciule		dăscălicilor