deșănțare

Romanian

Etymology

From deșănța +‎ -re.

Noun

deșănțare f (plural deșănțări)

1. immorality

Declension

Declension of deșănțare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) deșănțare	deșănțarea	(niște) deșănțări	deșănțările
genitive/dative	(unei) deșănțări	deșănțării	(unor) deșănțări	deșănțărilor
vocative	deșănțare, deșănțareo		deșănțărilor