deșteptare

Romanian

Etymology

From deștepta +‎ -re.

Noun

deșteptare f (plural deșteptări)

1. rouse
2. awakening

Declension

Declension of deșteptare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) deșteptare	deșteptarea	(niște) deșteptări	deșteptările
genitive/dative	(unei) deșteptări	deșteptării	(unor) deșteptări	deșteptărilor
vocative	deșteptare, deșteptareo		deșteptărilor