decăli
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a decăli (third-person singular present decălește, past participle decălit) 4th conj.
- unharden (a metal)
Conjugation edit
conjugation of decăli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a decăli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | decălind | ||||||
| past participle | decălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | decălesc | decălești | decălește | decălim | decăliți | decălesc | |
| imperfect | decăleam | decăleai | decălea | decăleam | decăleați | decăleau | |
| simple perfect | decălii | decăliși | decăli | decălirăm | decălirăți | decăliră | |
| pluperfect | decălisem | decăliseși | decălise | decăliserăm | decăliserăți | decăliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să decălesc | să decălești | să decălească | să decălim | să decăliți | să decălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | decălește | decăliți | |||||
| negative | nu decăli | nu decăliți | |||||