decodaj
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French décodage.
Noun
editdecodaj n (plural decodaje)
Declension
editDeclension of decodaj
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) decodaj | decodajul | (niște) decodaje | decodajele |
genitive/dative | (unui) decodaj | decodajului | (unor) decodaje | decodajelor |
vocative | decodajule | decodajelor |