defrișor

Romanian

Etymology

Borrowed from French défricheur.

Noun

defrișor m (plural defrișori)

1. land-clearer

Declension

Declension of defrișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) defrișor	defrișorul	(niște) defrișori	defrișorii
genitive/dative	(unui) defrișor	defrișorului	(unor) defrișori	defrișorilor
vocative	defrișorule		defrișorilor