descolăcire

Romanian

Etymology

From descolăci +‎ -re.

Noun

descolăcire f (plural descolăciri)

1. uncoiling

Declension

Declension of descolăcire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) descolăcire	descolăcirea	(niște) descolăciri	descolăcirile
genitive/dative	(unei) descolăciri	descolăcirii	(unor) descolăciri	descolăcirilor
vocative	descolăcire, descolăcireo		descolăcirilor