destituție

Romanian

Etymology

Borrowed from French destitution or Latin destitutio.

Noun

destituție f (uncountable)

1. impeachment, dismissal

Declension

declension of destituție (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) destituție	destituția
genitive/dative	(unei) destituții	destituției
vocative	destituție, destituțio

References

• destituție in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN