destituit

See also: destituït

Latin

Verb

dēstituit

1. third-person singular present active indicative of dēstituō

Romanian

Etymology

Past participle of destitui.

Adjective

destituit m or n (feminine singular destituită, masculine plural destituiți, feminine and neuter plural destituite)

1. removed, dismissed

Declension

Declension of destituit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	destituit		destituită	destituiți	destituite
	definite	destituitul		destituita	destituiții	destituitele
genitive/ dative	indefinite	destituit		destituite	destituiți	destituite
	definite	destituitului		destituitei	destituiților	destituitelor

Verb

destituit (past participle of destitui)

1. past participle of destitui

References

• destituit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN