determinăciune

Romanian

Etymology

From determina +‎ -ăciune.

Noun

determinăciune f (plural determinăciuni)

1. (dated) determination

Declension

Declension of determinăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) determinăciune	determinăciunea	(niște) determinăciuni	determinăciunile
genitive/dative	(unei) determinăciuni	determinăciunii	(unor) determinăciuni	determinăciunilor
vocative	determinăciune, determinăciuneo		determinăciunilor