detunare

Romanian

Etymology

From detuna +‎ -re.

Noun

detunare f (plural detunări)

1. detonation

Declension

Declension of detunare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) detunare	detunarea	(niște) detunări	detunările
genitive/dative	(unei) detunări	detunării	(unor) detunări	detunărilor
vocative	detunare, detunareo		detunărilor