dezaprobator
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French désapprobateur.
Adjective edit
dezaprobator m or n (feminine singular dezaprobatoare, masculine plural dezaprobatori, feminine and neuter plural dezaprobatoare)
Declension edit
Declension of dezaprobator
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | dezaprobator | dezaprobatoare | dezaprobatori | dezaprobatoare | ||
| definite | dezaprobatorul | dezaprobatoarea | dezaprobatorii | dezaprobatoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | dezaprobator | dezaprobatoare | dezaprobatori | dezaprobatoare | ||
| definite | dezaprobatorului | dezaprobatoarei | dezaprobatorilor | dezaprobatoarelor | |||