dezincriminat
Romanian
editEtymology
editPast participle of dezincrimina.
Adjective
editdezincriminat m or n (feminine singular dezincriminată, masculine plural dezincriminați, feminine and neuter plural dezincriminate)
Declension
editDeclension of dezincriminat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | dezincriminat | dezincriminată | dezincriminați | dezincriminate | ||
definite | dezincriminatul | dezincriminata | dezincriminații | dezincriminatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | dezincriminat | dezincriminate | dezincriminați | dezincriminate | ||
definite | dezincriminatului | dezincriminatei | dezincriminaților | dezincriminatelor |
Verb
editdezincriminat (past participle of dezincrimina)