dezlegător

Romanian

Etymology

From dezlega +‎ -ător.

Noun

dezlegător m (plural dezlegători)

1. solver (of games, enigmas, etc.)

Declension

Declension of dezlegător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) dezlegător	dezlegătorul	(niște) dezlegători	dezlegătorii
genitive/dative	(unui) dezlegător	dezlegătorului	(unor) dezlegători	dezlegătorilor
vocative	dezlegătorule		dezlegătorilor