dezmorțire

Romanian

Etymology

From dezmorți +‎ -re.

Noun

dezmorțire f (uncountable)

1. causing to become unnumb

Declension

declension of dezmorțire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dezmorțire	dezmorțirea
genitive/dative	(unei) dezmorțiri	dezmorțirii
vocative	dezmorțire, dezmorțireo