deznodământ
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
deznodământ n (plural deznodăminte)
Declension edit
Declension of deznodământ
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) deznodământ | deznodământul | (niște) deznodăminte | deznodămintele |
| genitive/dative | (unui) deznodământ | deznodământului | (unor) deznodăminte | deznodămintelor |
| vocative | deznodământule | deznodămintelor | ||