diastemă

Romanian

Etymology

Borrowed from French diastème.

Noun

diastemă n (plural diasteme)

1. diastema, gap between teeth

Declension

Declension of diastemă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) diastemă	diastemăul	(niște) diasteme	diastemele
genitive/dative	(unui) diastemă	diastemăului	(unor) diasteme	diastemelor
vocative	diastemăule		diastemelor

References

• diastemă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN