digresiune

Romanian

Etymology

Borrowed from French digression.

Noun

digresiune f (plural digresiuni)

1. digression

Declension

Declension of digresiune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) digresiune	digresiunea	(niște) digresiuni	digresiunile
genitive/dative	(unei) digresiuni	digresiunii	(unor) digresiuni	digresiunilor
vocative	digresiune, digresiuneo		digresiunilor