diletantist
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
diletantist m or n (feminine singular diletantistă, masculine plural diletantiști, feminine and neuter plural diletantiste)
Declension edit
Declension of diletantist
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | diletantist | diletantistă | diletantiști | diletantiste | ||
| definite | diletantistul | diletantista | diletantiștii | diletantistele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | diletantist | diletantiste | diletantiști | diletantiste | ||
| definite | diletantistului | diletantistei | diletantiștilor | diletantistelor | |||
References edit
- diletantist in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN