disidență

Romanian

Etymology

Borrowed from French dissidence.

Noun

disidență f (plural disidențe)

1. dissent

Declension

Declension of disidență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) disidență	disidența	(niște) disidențe	disidențele
genitive/dative	(unei) disidențe	disidenței	(unor) disidențe	disidențelor
vocative	disidență, disidențo		disidențelor