dislocație

Romanian

Etymology

Borrowed from French dislocation.

Noun

dislocație f (plural dislocații)

1. dislocation

Declension

Declension of dislocație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dislocație	dislocația	(niște) dislocații	dislocațiile
genitive/dative	(unei) dislocații	dislocației	(unor) dislocații	dislocațiilor
vocative	dislocație, dislocațio		dislocațiilor