dizolvant
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French dissolvant.
Noun edit
dizolvant m (plural dizolvanți)
Declension edit
Declension of dizolvant
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) dizolvant | dizolvantul | (niște) dizolvanți | dizolvanții |
| genitive/dative | (unui) dizolvant | dizolvantului | (unor) dizolvanți | dizolvanților |
| vocative | dizolvantule | dizolvanților | ||